Medicina regenerativa o noua perspectiva in abordarea terapeutica a bolilor

La fiecare 30 de secunde un pacient moare din cauza unei boli ce ar fi putut fi tratate prin terapie regenerativa care sa asigure refacerea tesuturilor sau inlocuirea lor, conform Anthony Atala. Aceasta statistica reflecta progresele semnificative pe care terapiile cuprinse in domeniul medicinei regenerative l-au inregistrat in ultimii ani.

Medicina regenerativa este un concept extraordinar de simplu pe care oricine il poate intelege. Pur si simplu, se poate defini ca si procesul de regenerare celulara a tesuturilor si organelor, de reparare sau inlocuire a tesuturilor sau organelor afectate de varsta, boli, diverse leziuni sau defecte congenitale. Acestea se pot realiza prin terapie celulara, prin care regenerarea celulara este promovata de si prin celulele stem sau prin obtinerea de tesuturi sau organe pornind de la celulele stem.

Majoritatea tesuturilor umane au o capacitate proprie de regenerare, de refacere dupa ce au fost afectate, spre exemplu pielea sau ficatul sunt organe cu un mare potential de regenerare dupa diverse leziuni sau boli. In general insa, capacitatea de regenerare la mamifere este autolimitata, existand diferente intre tesuturi si organe .

Putem afirma ca pana acum resusele terapeutice disponibile pentru tratarea unor anumite boli au fost limitate, in ciuda dezvoltarii semnificative a medicinei in ultimele decenii.  De exemplu : Daca valva cardiaca nu functioneaza bine, aceasta este inlocuita cu alta valva, cel mai probabil de la porcine. In medicina regenerativa, in schimb, pe langa faptul ca este tratata cauza afectiunii, se utilizeaza propriile celule stem pentru a inlocui valva bolnava, aducand un confort sporit pacientului, care nu va mai necesita pe parcursul vietii alte posibile interventii chirurgicale sau terapii medicamentoase asociate.

Cercetarile privind medicina regenerativa din ultimii ani au inregistrat un ritm foarte accelerat. Cand stam sa ne gandim ca un medicament are nevoie de circa 10 – 14 ani pentru a ajunge pe rafturile farmaciilor dupa numeroasele studii de laborator la care este supus, atunci este miraculos faptul ca in aceesi durata de timp intregul domeniu al regenerarii celulare si al celulelor stem a inregistrat atat de multe succese intr-o multime de studii clinice. Putem chiar afirma ca medicina regenerativa reprezinta unul din pilonii principali pe care se va baza medicina in viitor.

Spre exemplu, o echipa de cercetatori japonezi din Departamentul de Medicina Regenerativa de la Universitatea Yokohama a reusit de curand sa creeze o prima replica in miniatura, a  unui ficat tri-dimensional functional din celule stem, in laborator. „Mugurii hepatici” crescuti in laborator au fost transplantati in soareci, unde ca urmare a formarii rapide de noi vase de sange, acesta a continuat sa creasca timp de doua luni in gazdele in care au fost transplantati.

Mai mult, cercetatorii nu s-au oprit la a demonstra functionalitatea unui ficat creat in laborator, ci au transplantat „muguri hepatici” si in la soareci afectati de insuficienta hepatica. Rezultatele au fost spectaculoase; acestia au demonstrat ca soarecii care au primit grefa de „muguri hepatici” au avut rate de supravietuire mai bune decat cei care au fost tratati prin interventie chirurgicala. Va invitam sa cititi mai multe informatii despre aceasta descoperire majora pentru medicina regenerativa aici.

Desigur, reusitele inregistrate pana acum in domeniul medicinei regenerative se opresc la studii preclinice, de laborator si clinice, aplicabilitatea lor in tratamente efective pe pacienti umani fiind inca la scara foarte mica. Cu toate acestea, o data ce principiile fundamentale ale terapiilor din domeniul medicinei regenerative  se vor dovedi a fi functionale nu va mai trece foarte mult timp pana cand tehnicile de regenerare celulara vor deveni tratamente conventionale.

In ce consta viitorul medicinei regenerative?

Cu toate ca viitorul in acest domeniu devine foarte rapid prezent, putem vorbi totusi de un viitor in ceea ce priveste regenerarea celulara si ingineria tisulara. Specialistii in domeniu considera ca medicina regenerativa se va concentra in jurul a patru arii principale: terapiile celulare, in care celulele stem au un rol central, terapia genica,  obtinerea de tesuturi si organe 3D (asa cum am vazut mai sus) si terapiile de stimulare a proceselor reparatorii proprii.

Daca mai sus am analizat pe larg aria de creare de tesuturi si organe 3D ca impact major pentru viitorul medicinei regenerative, dorim sa ne oprim putin si asupra unei categorii de celule stem cu un mare potential de utilizare clinica in acest domeniu : celulelor mezenchimale.  Aplicabilitatea lor terapeutica este strans legata de de proprietatile lor biologice unice. In prezent, aceste patru proprietati sunt considerate cele mai importante: abilitatea de a ajunge la locul leziunii dupa injectarea in sange, abilitatea de a se diferentia in celule ale tesuturilor conectoare (osoase, cartilaginoase etc.), abilitatea de a secreta molecule bioactive care ajuta la repararea tesuturilor si proprietati imune unice.

Insa este important de stiut ca pentru a beneficia cat mai mult de aceste importante descoperiri si progrese ale medicinei regenerative, este esential ca celulele stem sa fie recoltate la nastere, pentru a asigura depozitarea celor mai tinere si sanatoase celule pe care o persoana le poate avea. Daca procesarea acestora este realizata cu succes, este cu atat mai mult posibil pentru o persoana sa fie tratata cu succes de Alzheimer sau cancer peste cateva decade, perioada in care vor exista si mai multe studii si progrese ale medicinei regenerative, de care in prezent nu suntem constienti. Toate acestea vor putea fi posibile datorita unei proceduri rapide si simple, fara durere, la nastere. Asa cum simplul act de a face back-up la fisierele si documentele din calculator a devenit o rutina pentru cei mai multi dintre noi, specialistii din domeniu considera ca si depozitarea celulelor stem la nasterea unui copil trebuie sa devina o rutina, pentru a nu exista marele regret ca nu s-a facut tot posibilul pentru a salva o viata.